Articol in Cotidianul – Energia eoliană, calea sigură spre independenţa energetică a României

http://www.cotidianul.ro/energia_eoliana_calea_sigura_spre_independenta_energetica_a_romaniei-80041.html

Proiecte de 4 miliarde de euro sunt pe cale să prindă viaţă în România. Potenţialul ţării este de 14.000 MW, cât 20 de reactoare nucleare, iar statul a dat deja avize pentru 2.500. Investitorilor li se pun însă beţe în roate.

Dacă timp de 20 de ani, timpul scurs de la Revoluţie, generarea de electricitate din România înseamnă exclusiv termocentrale şi hidrocentrale, cu excepţia notabilă a celor două reactoare nucleare, începute pe vremea lui Ceauşescu şi, cu chiu, cu vai, terminate, în ultimele luni România a devenit interesantă pentru energia eoliană. Fiind, alături de cea solară, cea mai curată formă de energie care să poată fi şi exploatată comercial, energia vântului a atras unele dintre cele mai mari companii europene. Interesul este maxim pentru că, cel puţin la bătaia vântului, se pare că suntem o ţară binecuvântată: potrivit calculelor făcute de companiile în domeniu, potenţialul comercial al energiei eoliene este de 14.000 MW, echivalentul a 20 de reactoare nucleare de tipul celor de la Cernavodă.

Conform ultimelor date, cererile înaintate de companii autorităţilor statului şi companiei naţionale de transport al energiei Transelectrica depăşesc chiar şi acest potenţial, ridicându-se la 17.000 MW, ceea ce reprezintă, la modul grosier, cam dublul capacităţii necesare pentru acoperirea consumului actual al României.

 
Chiar aşa de tare şi, mai ales, de profitabil să bată vântul în România? Analiştii de la Erste Group au spus că avem cel mai mare potenţial în domeniu din sud-estul Europei. Principala regiune a ţării este Dobrogea, acolo unde s-au concentrat de fapt şi primii, şi cei mai mari jucători de pe această piaţă în devenire – sud-estul Dobrogei este cea de-a doua zonă din Europa din punctul de vedere al potenţialului eolian. După Dobrogea, investitorii s-au uitat şi la sudul Moldovei, Vrancea şi Galaţiul fiind ultimele zone spre care s-au îndreptat companiile energetice. Referitor la ultimul judeţ, chiar şeful Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei, Petru Lificiu, a spus că poate furniza energie eoliană cât două reactoare de la Cernavodă. „Există un potenţial dat de Dumnezeu judeţului Galaţi aproape incredibil, şi anume potenţialul eolian. Au venit oamenii din Germania cu GPS-uri şi au zis unde bate vântul şi au nimerit la Bereşti-Meria, la trei kilometri de casa mea şi au plantat un stâlp. Au costat 60.000 de euro plantatul stâlpului şi măsuratul vitezei vântului timp de un an. Au constatat că vântul este aur, nu fiindcă este intens, ci fiindcă e foarte constant“, a spus Lificiu.
 
Nu e deci de mirare că nume mari sunt prezente pe lista investitorilor în eolian. Topul firmelor cu proiecte de mare amploare, care şi-au primit avizele necesare, este deschis de firma cehă CEZ (proprietarul celor opt firme regionale de distribuţie a electricităţii, fost Electrica Oltenia) cu avize pentru 600 MW. CEZ are de altfel şi cel mai avansat proiect. Urmează un investitor local, care controlează trei firme, Winstar Trading International, Alfa Wind şi Beta Wind, care are avize pentru o putere totală de peste 430 MW, toate în proiecte din Dobrogea. Potrivit datelor din presă, toate aceste companii ar fi controlate de o persoană fizică, o femeie de 38 de ani, Adelina Cireşaru. Locul trei este ocupat de gigantul italian Enel, deţinătorul a trei dintre cele opt foste distribuţii de stat Electrica (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud) cu proiecte de 283 MW, achiziţionate de la un antreprenor local şi situate în Tulcea şi Bistriţa-Năsăud. Cel de-al patrulea investitor este firma portugheză EDP, una dintre cele mai mari companii din această ţară, cu proiecte a căror capacitate totală ajunge la 246 MW.
 
În ciuda interesului investitorilor şi al miliardelor de euro pe care vor să-i investească, autorităţile nu numai că nu le acordă tot sprijinul, ba le mai pun şi beţe în roate. Este cazul proiectului CEZ din Dobrogea, cel mai avansat şi, totodată, cel mai mare proiect din Europa. Turbinele urmează să fie amplasate în comuna dobrogeană Fântânele, iar staţia de transformare în comuna vecină, Cogealac. Deşi fundaţia pentru o parte dintre cele 140 de morişti a fost deja turnată, proiectul este oprit de anul trecut, pentru că primarul ultimei comune spune că CEZ împreună cu dezvoltatorul local construiesc pe raza comunei lui fără autorizaţie. Primarul a început să împartă deja amenzi, iar lucrările s-au oprit. A început un lung şir de procese, investitorii au obţinut chiar de la Consiliul Judeţean acte prin care dovedesc că pot ridica staţia acolo, dar primarul tot se opune, pe motiv că terenul pe care CEZ vrea să construiască staţia a fost retrocedat greşit şi pe motiv că în avizele deja obţinute pentru parcul eolian nu se specifică drept loc de construcţie decât Fântânele, nu şi Cogealac. Primarul le-a spus investitorilor că nu pot construi staţia pe terenul deja cumpărat şi le-a oferit un alt teren, al primăriei, pe care să-şi pună staţia. De fapt, şicanele primarului pot avea şi o altă cauză, respectiv concurenţa unui alt proiect, pe care vrea să-l deruleze, în aceeaşi zonă, compania spaniolă Iberdrola, care ar vrea şi ea un parc eolian, pentru care este însă abia la faza eliberării de avize.
 
În plus, miliardele de euro ale investitorilor pentru „plantarea“ moriştilor eoliene nu sunt suficiente ca să beneficiem de această nouă formă de energie – electricitatea produsă aici mai trebuie să şi ajungă în sistem, iar aici e o problemă. Până acum au primit toate avizele, circa 80 de proiecte, cu o capacitate totală de 2.500 MW. Însă reţeaua naţională de transport nu poate prelua decât 2.000 MW, aşa că, în eventualitatea în care toate aceste proiecte s-ar şi realiza, pentru unele vântul ar bate degeaba, pentru că, deocamdată, energia nu poate fi preluată în sistem. Transelectrica trebuie să facă investiţii suplimentare, dat fiind că sistemul va trebui să preia şi electricitatea care va fi produsă din alte surse (reactoarele de la Cernavodă, cele câteva proiecte de centrale termoelectrice anunţate).
 
Conducerea companiei a anunţat că va fi nevoită să îşi suplimenteze cu 15-20% programul de investiţii de două miliarde de euro, prevăzut până în 2020. Aceasta admite că sursele proprii nu sunt suficiente pentru proiectele de modernizare pe termen lung şi, de aceea, banii vor fi obţinuţi fie prin plasarea de noi acţiuni pe piaţa de capital, fie prin emiterea de obligaţiuni. Totuşi, nu este exclus ca şi investitorii să fie obligaţi să suporte o parte din costurile racordării la sistem. În plus, se mai poartă şi discuţii ca investitorii în eoliene să fie obligaţi să-şi construiască şi centrale clasice, pentru a se putea asigura reglajul: în cazul în care producţia acestora încetează pentru că, să zicem, nu mai bate vântul, scăderea să fie compensată de o termocentrală clasică, pentru ca echilibrul sistemului să nu fie pus în pericol.
Sistemul unei turbine eoliene este compus din pale, nacela unde se află generatorul, pilonul, care trebuie să fie cât mai înalt posibil, şi fundaţia care susţine ansamblul. Teoretic, sistemul de funcţionare este simplu: vântul învârte palele, iar acestea acţionează generatorul. Pentru a creşte viteza, în componenţa sistemului se află şi un multiplicator de viteză, care acţionează direct axul generatorului. Turbina poate funcţiona atât în modul autoconsum – energia obţinută este stocată în baterii (sau, cel puţin, surplusul de energie care nu este consumat) -, cât şi în modul comercial, dacă turbina este conectată la sistemul de distribuţie a curentului. Tot teoretic, pentru că tehnica evoluează, viteza minimă a vântului pentru o turbină eoliană ar trebui să fie de 5 metri pe secundă. S-a calculat influenţa vitezei vântului asupra producţiei de electricitate: dacă viteza se dublează, puterea disponibilă la generator creşte de trei ori. Totuşi, turbina este mai eficientă dacă vântul are o viteză relativ constantă, nu dacă are o viteză foarte mare.

Radu Voinescu

Energie eoliana

Anunțuri

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: