Archive for the ‘cez’ Tag

CEZ supposed to start first turbines at Fantanele these days

News Alert about the Wind Energy sector in Romania, so to say:

In an interview he gave for Business Review, a CEZ representative announced that the first wind turbines from the landmark project they are currently developing at Fantanele will start working this month, June 2009.

Contracte de racordare si avize de racordare (ATR) – situatia la zi

Grupul energetic ceh CEZ, proprietarul fostei Electrica Oltenia, are contracte de racordare de la Transelectrica, compania de stat de transport energie, pentru toti cei 600 MW pe eolian pe care vrea sa-i instaleze in Dobrogea, iar alte 25 de companii isi impart restul de contracte pentru 215,39 MW, potrivit datelor de la inceputul lunii aprilie, centralizate de Transelectrica.

Astfel, la inceputul lui aprilie existau contracte de racordare pentru 815,39 MW pe eolian si avize pentru inca 2.166 MW, capacitate care o depaseste pe cea a trei reactoare nucleare de la Cernavoda.

Potrivit Transelectrica, Eximprod are contract de racordare pentru 70 MW, EUROPP ENERGOCONS pentru 43 MW, Romwind pentru 36,4 MW, Custom Line Energy pentru 15 MW si Bridgeconstruct pentru 10 MW, iar restul se imparte intre mai multe firme care au capacitati de sub 10 MW.

Presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Petru Lificiu, a explicat intr-un interviu acordat Business Standard ca la ora actuala sunt cereri de racordare la retea pentru circa 18.000 MW pe eolian.

“Din cei 18.000, aproximativ 3.000 MW pot fi preluati acum de reteaua Transelectrica fara probleme. Sunt contracte de racordare pentru putin peste cei 600 MW ai CEZ, iar pentru restul pana la 3.000 MW vom avea o ierarhizare, in sensul ca au prioritate cei care investesc si in linii, transformatoare si centrale de echilibrare pe gaze sau hidro”, a spus oficialul ANRE. Acesta a adaugat ca a avut, recent, o intalnire cu reprezentantii Transeletrica pe aceasta tema, iar autoritatea are ca prioritate si dezvoltarea zonei Moldovei prin atragerea de investitori care sa aloce fonduri pentru eoliene pe axa Vaslui-Iasi-Galati.

Recent, Transelectrica anunta ca, impreuna cu Electrica si firmele private de distributie a energiei aflate in portofoliile italienilor de la Enel, germanilor de la E.ON, respectiv cehilor de la CEZ, a acordat avize pentru racordarea la retea unor centrale eoliene care insumeaza circa 3.000 MW, aproape de limita maxima de suportabilitate a sistemului. Potrivit specialistilor, sunt multe companii care isi iau avize de racordare, dar putine ajung in faza de semnare a unui contract de racordare, ceea ce arata ca nu au capabilitatea de a duce proiectele mai departe, fie din cuza crizei, fie din cauza reglementarilor neclare.

Avizul de racordare este primul pas pentru infiintarea unui parc eolian, al doilea constand in incheierea unui contract de racordare si solicitarea autorizatiei de infiintare a centralei de la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei – ANRE.

Romania are un potential pe energie eoliana de circa 14.000 MW, marile companii energetice au anuntat pana acum proiecte de peste zece miliarde euro in domeniu, dar, in contextul actual, au pus in stand-by respectivele planuri sau le redimensioneaza. Instabilitatea legislativa din Romania ii sperie pe investitori, poate la fel de mult ca si efectele crizei. Ultimele mutari facute de piata eoliana din Romania vin dinspre portughezii de la Martifer, care se afla in discutii cu un dezvoltator local pentru preluarea unui proiect de 35 MW, situat la Babadag, in Dobrogea, pentru o suma ce poate ajunge la sapte milioane de euro, dupa cum au declarat pentru Business Standard surse apropiate negocierilor.

Recent, Eviva Energy, o subsidiara locala a grupului portughez Martifer, a cumparat la finele anului trecut un pachet de 10% din capitalul firmei Ground Investment Corp din Bucuresti (care dezvolta respectivul proiect), pentru care a platit 0,675 milioane de euro.

Martifer are intr-o faza mai avansata si un proiect eolian dezvoltat in nume propriu, tot de circa 35 MW si tot la Babadag.

Sursa: Business Standard

Din alte surse (vezi post-urile precedente), proiectul de la Babadag al Martifer este de 60MW.

Radu Voinescu

Energie eoliana

Capital – Numai pentru milionarii în euro: afaceri cu energie eoliană

Articol in Capital, despre energia eoliana in Romania:

Autor: Mirona Hriţcu
Publicat: 29 Aprilie 2009
Vizionari: 2290;

20 de miliarde de euro vor intra în următorii zece ani în proiectele eoli­e­ne din România. Până atunci, echipamente de sute de milioane de euro împânzesc Dobrogea, zonă care ocupă locul doi ca potenţial în Europa.

România are în acest moment o putere instalată de 11 MW de energie eoliană, potrivit Eurobarometrului Energiei Eoliene, dat publicităţii de EurObserv’er, o asociaţie europeană a specialiştilor în energii regenerabile. Deocamdată, turbinele noastre eoliene, laolaltă, ar putea alimenta cel mult o comună cu 2.000 de case. Stăm totuşi mai bine decât Slovacia, Slovenia, Cipru şi Malta, dar ne aflăm sub nivelul Bulgariei, care are aproape 160 MW instalaţi, şi mai avem drum lung până la statele campioane ale acestui sector: Germania, cu 24.000 de MW, şi Spania, cu 16.700. Nu aceeaşi este însă distanţa în materie de aspiraţii: în prezent, există solicitări de racordare la Sistemul Energetic Naţional (SEN) pentru 14.000 MW. Dar câte dintre aceste proiecte vor fi duse până la capăt? De exemplu, potrivit datelor oficiale, în momentul de faţă, instituţiile autorizate – compania naţională de transport Transelectrica şi companiile de distribuţie şi furnizare a energiei Electrica, Enel, CEZ şi E.ON –  au acordat avize de racordare la reţea pentru 3.000 de MW, ceea ce presupune că a fost atinsă capacitatea maximă de suportabilitate a SEN. Cu alte cuvinte, cererile care vor fi depuse de acum înainte vor fi fie refuzate, fie amânate, întrucât, în realitate, doar o mică parte din dosarele depuse se vor finaliza pozitiv. Potrivit Legii nr. 220/2008, acordarea de avize de racordare va depinde, pe viitor, de disponibilitatea investitorilor de a participa financiar la întărirea reţelelor de distribuţie.

Primarul din Cogealac, de-a curmezişul tehnologiei avansate

Cel mai mare investitor din domeniu este Iberdrola Renovables, lider mondial în domeniu. Acesta a achiziţionat în urmă cu un an 53 de proiecte, aflate în diverse stadii de dezvoltare şi însumând circa 1.600 MW de la Eolica Dobrogea (companie româno-elveţiană care a rămas implicată în proiect din postura de dezvoltator), contra unei sume estimate la 300 de milioane de euro. Realizarea acestui conglomerat de proiecte, întins de-a lungul a 14 localităţi din nordul Constanţei, se întinde până în 2015 şi presupune investiţii de circa 2,5 miliarde de euro. În vecinătatea sa urmează să se ridice un alt proiect gigant, achiziţionat de compania cehă de electricitate CEZ, tot anul trecut.

Deşi este cel mai avansat din punctul de vedere al obţinerii avizelor necesare, această din urmă investiţie a fost momentan trasă pe linie moartă din cauza unui litigiu cu primăria co­munei Cogealac, pe suprafaţa căre­ia urmează să se ri­dice zecile de tur­bine ale CEZ. „Avantajul celor de la Eolica, respectiv Iberdrola, a fost că şi-au spart proiectul în multe părţi mici, fiecare funcţionând, în consecinţă, cu propriile avize. La CEZ sunt trecuţi 345 MW pe un singur dosar, ceea ce a dus la sistarea întregului proces până la rezolvarea acestui diferend“, spune Radu Voinescu, consultant în energie eoliană.

Proiectele Iberdrola şi CEZ au în comun nu numai vecinătatea, ci şi faptul că ambii au ales să-şi lase proiectele pe mâinile foştilor proprietari, Eolica, respectiv Tomis Team, ultima fiind controlată parţial şi administrată de omul de afaceri Emanuel Muntmark, unul dintre cei mai prolifici şi discreţi investitori în energia regenerabilă din ţară. Potrivit specialiştilor, tipul acesta de afacere este obişnuit: oameni cu influenţă în domeniu demarează proiecte tip greenfield şi, cunoscând regulile pieţei, din toate punctele de vedere – imobiliar, tehnic, administrativ – câştigă încrederea marilor companii internaţionale.

Zero proiecte realizate. Primele reuşite, peste trei ani

„În acest moment, sunt realizate zero proiecte. Însă, având în vedere stadiul în care se află procesul de avizare, în următorii trei ani vor fi finalizate proiecte ce vor însuma în jur de 650 MW“, spune Andreea Vatra, Managing Director Wind Expert, cea mai mare companie de consultanţă din domeniu.

Aşadar, nici 5% din capacitatea pentru care au fost depuse dosarele. Explicaţiile sunt multiple. În primul rând, spun specialiştii Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), problemele privind evacuarea în reţeaua de transport energetic şi nerespectarea strictă a tuturor paşilor necesari. Apoi, precizează Radu Voinescu, speranţele umflate ale multora dintre antreprenori, care „nu realizează că, pentru a intra în acest domeniu, trebuie să fii milionar în euro.“

Până când investitorii îşi vor vedea turbinele funcţionând, realitatea stă astfel: parcul eolian cu cea mai mare putere instalată este, în momentul de faţă, cel dezvoltat de pionierul în domeniu, Holrom Renewable Energy, cu o putere instalată de nu mai mult de 2,65 MW.

1,5 milioane de euro este costul final al fiecărui MW instalat,  potrivit informaţiilor din piaţă

Cifrele de control ale businessului

COSTURI Conform Consiliului Mondial al Energiei, structura investiţiei într-un parc eolian arată astfel: turbina (74-82%), fundaţia (1-6%), instalaţia electrică (1-9%), conectarea la reţea (2-9%), consultanţa (1-3%), terenul (1-3%), costurile financiare (1-5%), construcţia drumului (1-5%).

ETAPE În primă fază, trebuie realizate măsurătorile de vânt pe o perioadă (recomandată) de un an. Conform ISPE, o eroare de 10% la estimarea vitezei vântului înseamnă  un minus de 30% la producţia estimată. Începe, apoi, fuga după acte.

BIROCRAŢIE Trebuie obţinute trei tipuri de documente:
1. Acte emise de administraţia publică judeţeană sau locală: certificat de urbanism, aviz de mediu, autorizaţie de construire.
2. Acte emise de operatorul reţelei electrice: aviz de amplasament, aviz tehnic de racordare, contract de racordare.
3. Acte emise de ANRE: autorizaţia de în­fiinţare, licenţa de producere de energie regenerabilă, calificarea pentru producţie prioritară de energie electrică.

ATENŢIE Comanda pentru turbine trebuie făcută din timp. În momentul de faţă, există un blocaj pe această piaţă, livrarea aparaturii făcându-se în circa doi ani.

AMORTIZARE De când se ia decizia ridicării unui parc eolian şi până la finalizarea proiectului trec, în medie, patru ani. Dacă lucrurile merg şnur, proiectul va deveni profitabil în şase-opt ani.

Radu Voinescu

Energie eoliana

Un jurnalist acuza. Nu se scuza.

Un nou articol pe tema proiectului CEZ din Cogealac ma face sa reactionez mai puternic. Nu am nimic de spus in ceea ce priveste Iberdrola /vs/ CEZ, Fantanele /vs/ Cogealac sau Eolica Dobrogea /vs/ Tomis Team, cu exceptia felicitarilor pe care vreau sa le transmit avocatei C.M. pentru campania de presa foarte reusita. Succesul il reprezinta faptul ca jurnalistul de la Cotidianul publica pentru o a doua oara in 6 zile un comunicat de presa ca si cum ar fi punctul lui de vedere. Imi aduce aminte de un anumit episod din Dilbert.

 Sa revin la chestiune si sa iau cateva mostre de suficienta jurnalistica: „Pana in 2014, aproximativ 5% din energia Romaniei trebuie sa vina din surse alternative” il citeaza omul de presa pe presedintele Consiliului Judetean Constanta. Nu e relevant daca dl. presedinte al CJ stie pe dinafara strategia energetica a Romaniei sau legea privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie si ca incurca cifrele. Problema e ca jurnalistul scrie fara distanta critica, fara sa verifice, fara sa foloseasca vreun neuron propriu. Cine doreste cifrele respective stie unde ma poate gasi.

Continuam: „parcul eolian dezvoltat de celebra firma ceha CEZ„. Nu ca CEZ n-ar fi celebra, insa fraza miroase a linguseala, a lingatorie. In ceea ce ma priveste, in anul intai al Facultatii de Jurnalism din Universitatea Bucuresti se invata ca adjectivele si adverbele nu au ce cauta in texte informative, asa, ca regula de aur. Mergi, domnule, si invata sa scrii jurnalistic!

Continuarea episodului in care turbinele sunt numite *stalpi cu fofeaza*, *giganti cu elice* si *moristi*: „cele 240 de elice„. Imi pare ca dl. Vintilescu isi ascunde ignoranta in domeniu dupa termen fals-colocviali despre aceste instalatii, termeni pe care, intre noi fie vorba, nu ii foloseste nimeni din industrie. A bon entendeur, salut!

E vorba despre primarul „obscurei comune Cogealac„: „Acolo însă primarul a oprit lucrările, acuzându-i pe inves­titori că au început construcţia pe raza comunei lui fără autorizaţie. A început să împartă deja amenzi, a pornit un lung şir de procese, contestând autorizaţiile şi felul în care a fost dobândit terenul pe care trebuie amplasată staţia de transformare” – e dreptul lui, ca si al oricarei terte parti interesate din aceasta tara libera, sa conteste un act administrativ. Doar atat – scurta reamintire a unui principiu de drept.

Sa continuam: „Iar în timp ce acest proiect stagnează, un alt jucător important de pe piaţa energetică, Iberdrola, ia startul în competiţia pentru cea mai bună zonă din ţară din punctul de vedere al vântului„. OK, asa e. Care este insa problema dumitale, ca jurnalist impartial, ca a fost oprit doar unul din cele doua proiecte aflate in derulare? Sa moara si capra vecinului?

Un nou citat fara discernamant: „auto­rizaţia de construcţie emisă de Consiliul Judeţean este perfect valabilă atât timp cât nu este anulată de instanţa de judecată„. Nimic neadevarat. De ce nu spune distinsul  nostru expert in energie regenerabila si ca pe perioada solutionarii contestatiei, legea prevede ca lucrarile de constructie sa fie intrerupte? Vezi cazul pasajului Basarab sau al blocului de langa Sf. Iosif.

Continuam: „Cred că sunt instituţiile statului, care se numesc Poliţie, Jandar­merie, disciplina în construcţii, care trebuie să ia măsuri şi să permită construcţia acolo unde autorizaţia de cons­trucţie este valabilă şi să interzică acolo unde nu este valabilă„. Prerogativa este a Justitiei. Institutiile citate in articol sunt simple instrumente executorii in acest caz. of, of, of! Greu!

Blocarea proiectului de parc eolian de către primarul din Cogealac, Cati Hris­tu, se traduce pentru locuitorii co­munei în pierderea unor fonduri de sprijinire a co­munităţii locale în valoare de a­proa­pe 9 milioane de euro„. Aici ne-a atins direct in suflet. Daca adaugam insa ca acesti bani sunt promisi printr-un ONG si ca teoretic nu au nici o legatura cu respectarea sau nu a disciplinei in constructii de catre un dezvoltator si contestarea unei autorizatii in instanta, parca legatura cauzala intre „crima” comisa de primarul taranist si saracirea comunei in ochii unui lefegiu care le potriveste cum vrea el e mai slaba.

„Opi­nia auto­rităţilor din mica comu­nă dobrogeană este însă de neclintit. „Să plătească amenzile, să facă toate actele de la început şi apoi să vină la masa tratativelor. Dacă nu vor, nu ducem lipsă de concurenţă. De pro­iecte similare sunt interesaţi şi alţi in­vestitori”, declara săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al primarului din Cogealac.” Mai am un singur verb: instanta va decide, adica Justitie. Se pare ca articolul tendentios si neinformat pe care il tot citez mi-a atins coarda sensibila la stilul pamfletar.

Radu Voinescu

Energie eoliana

The latest news about the biggest windfarm developers in Romania

A national newspaper published a full-page article today about what seems to be a feud between the developers of two of the biggest windfarms in Romania. In the red corner, Iberdrola Renovables, who acquired from Eolica Dobrogea and Rokura 1600 MW worth of wind projects in different permitting phases and the project development needed to complete them. All or most of these projects are concentrated between Corbu and Fantanele – Mihai Viteazu. In the blue corner, Tomis Team, the developer of CEZ for the Fantanele-Cogealac mega-project.

The mayor of Cogealac contested in court the building permit of CEZ and thus stopped the construction works, which had already started.

In the same time, Eolica Dobrogea is advancing on the projects of Iberdrola.

There is a chance to see both windfarms connecting to the grid through the same substation, a new 400kV being built nearby, maybe in Tariverde.

In the same time, Martifer is being held back by some mistakes being made in the previous phases of the development: they did not have the rights over all the land that they began to prepare for construction. Apparently, they began some works on a neighbouring property and the whole construction is being held because of legal issues. According to the former GM of Eviva/Martifer Renewables Romania, they should already have some of the turbines connected and productive at the end of last year. The turbines were delivered in the port of Constanta in September 2008, transported to the site and now 100 million euro worth of equipment is laying there, waiting for the legal issues to be solved.

Radu Voinescu

Energie eoliana

%d blogeri au apreciat asta: