Archive for the ‘Dobrogea’ Tag

Romania: Vestas wins 54 MW contract

Børsen, 16 Apr 2010, online: Link to source home page in Danish

Danish Vestas has received an order from Romanian oil and gas company Petrom for the supply of its V90 wind turbines to SC Wind Power Park SRL in Dobrogea. The wind farm is scheduled to be completed by mid-2011. Petrom estimates that its investment in the project will amount to around EUR 100mn (USD 135.71mn).

See also https://raduvoinescu.wordpress.com/2009/04/10/petrom-verde/

Anunțuri

Wind energy – a certain way towards Romania’s energy independence

‘Nine O’Clock’ and the Ministry of Economy organized a round table called ‘Wind energy – a certain way towards Romania’s energy independence’ yesterday, at the Intercontinental Hotel. Representatives of the ministries, of CEZ, Enel, of various companies linked to the energy field and of banks such as BRD and BCR. The anchor of the discussions was ‘Nine O’Clock’ Director Radu Bogdan.

Secretary of State Tudor Serban: Sobrogea – a favourable area for wing energy

Secretary of State from the Ministry of Economy Tudor Serban said, in Romania, investors were willing to develop wind farms with a total capacity of 12,000 Mw.

He declared that the Ministry of Economy had the intention to develop non-conventional energy projects, both for wind energy and solar energy. In the Minister’s opinion, a windy area that would be favourable for wind energy units is Dobrogea, where projects of approximately 6,000 MW were submitted. Serban declared that, for the application of the projects, lines and stations should be built, avoiding the situation of a unit built by each investor. Therefore, associations of the state and private investors are really important, the representative of the Ministry of Economy outlined, referring to the collaborations of the Ministry with Transelectrica and ANRE.

At the same time, the Secretary of State added the energy projects the Ministry of Economy had were with regards to the revamping of a number of stations such as the ones in Turceni, Deva, Onesti, Galati (to be improved by CEZ), or Braila (to be modernised by Enel).

Florin Marza, economic adviser to the minister of economy stated the Ministry of Economy would enter into partnerships with Transelectrica and with the distribution companies in the Dobrogea region which is home to the highest potential for the sue of wind power, but also subject to transmission and distribution shortcomings. The ministry will also take a number of measures designed to stimulate small and very small output plants.

He also said that, in Romania, the wind energy was the main source of alternative energy that could be developed. Marza explained: ‘As we all know, the energy resources are not enough and we need to think of alternatives. The wind power development projects are in their heydays. The transmission and distribution networks are our main problem’. Since the most important area where such energy could be generated, the Ministry, in partnership with the company holding the distribution networks there and even with Transelectrica, intends to create conditions to foster a fast development of wind energy projects. There are stimulating projects that will be soon adopted by Government decision, meant to encourage small and very small output plants in remote areas. Marza evinced that the Ministry of Economy would definitely consider every project coming from investors in co-operation with banks or investment funds.

ANRE president Petru Lificiu: requests for wind energy parks total 16,000 megawatts

The president of the National Regulatory Authority in the domain of Energy (ANRE), Petru Lificiu, declared that the requests for the development of wind farms in Romania reach so far a total capacity of 16,000 Megawatts.

“The requests for the development of the wind farms reach a capacity of 16,000 Megawatts now, but only the requests for a total capacity of 500-600 Megawatts have obtained the technical assent for connection. A capacity of only 3,000 Megawatts can be injected in the current system. In Galati, there are requests for a capacity of 1,400 Megawatts, and the capacity of the network is between 100 and 150 Megawatts. Under these circumstances, many investors will be obliged to build by themselves the transport line for the injection of the energy into the network,” Petru Lificiu said.

The potential power of the wind energy in Romania rises to 14,000 – 15,000 Megawatts, the double of the power in operation, ANRE president added.

As an example of development of the wind energy, ANRE president referred to the eastern area of Romania, namely Moldova, which has in his opinion a high potential for obtaining the wind energy, but was not exploited.

BRD representative, Ribiana Crasan, and BCR representative, Markus Kriegler, present at the event, declared that they would grant financial support to those who want to invest in the production of alternative energy.

Radu Voinescu

Energie eoliana

Articol in Cotidianul – Energia eoliană, calea sigură spre independenţa energetică a României

http://www.cotidianul.ro/energia_eoliana_calea_sigura_spre_independenta_energetica_a_romaniei-80041.html

Proiecte de 4 miliarde de euro sunt pe cale să prindă viaţă în România. Potenţialul ţării este de 14.000 MW, cât 20 de reactoare nucleare, iar statul a dat deja avize pentru 2.500. Investitorilor li se pun însă beţe în roate.

Dacă timp de 20 de ani, timpul scurs de la Revoluţie, generarea de electricitate din România înseamnă exclusiv termocentrale şi hidrocentrale, cu excepţia notabilă a celor două reactoare nucleare, începute pe vremea lui Ceauşescu şi, cu chiu, cu vai, terminate, în ultimele luni România a devenit interesantă pentru energia eoliană. Fiind, alături de cea solară, cea mai curată formă de energie care să poată fi şi exploatată comercial, energia vântului a atras unele dintre cele mai mari companii europene. Interesul este maxim pentru că, cel puţin la bătaia vântului, se pare că suntem o ţară binecuvântată: potrivit calculelor făcute de companiile în domeniu, potenţialul comercial al energiei eoliene este de 14.000 MW, echivalentul a 20 de reactoare nucleare de tipul celor de la Cernavodă.

Conform ultimelor date, cererile înaintate de companii autorităţilor statului şi companiei naţionale de transport al energiei Transelectrica depăşesc chiar şi acest potenţial, ridicându-se la 17.000 MW, ceea ce reprezintă, la modul grosier, cam dublul capacităţii necesare pentru acoperirea consumului actual al României.

 
Chiar aşa de tare şi, mai ales, de profitabil să bată vântul în România? Analiştii de la Erste Group au spus că avem cel mai mare potenţial în domeniu din sud-estul Europei. Principala regiune a ţării este Dobrogea, acolo unde s-au concentrat de fapt şi primii, şi cei mai mari jucători de pe această piaţă în devenire – sud-estul Dobrogei este cea de-a doua zonă din Europa din punctul de vedere al potenţialului eolian. După Dobrogea, investitorii s-au uitat şi la sudul Moldovei, Vrancea şi Galaţiul fiind ultimele zone spre care s-au îndreptat companiile energetice. Referitor la ultimul judeţ, chiar şeful Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei, Petru Lificiu, a spus că poate furniza energie eoliană cât două reactoare de la Cernavodă. „Există un potenţial dat de Dumnezeu judeţului Galaţi aproape incredibil, şi anume potenţialul eolian. Au venit oamenii din Germania cu GPS-uri şi au zis unde bate vântul şi au nimerit la Bereşti-Meria, la trei kilometri de casa mea şi au plantat un stâlp. Au costat 60.000 de euro plantatul stâlpului şi măsuratul vitezei vântului timp de un an. Au constatat că vântul este aur, nu fiindcă este intens, ci fiindcă e foarte constant“, a spus Lificiu.
 
Nu e deci de mirare că nume mari sunt prezente pe lista investitorilor în eolian. Topul firmelor cu proiecte de mare amploare, care şi-au primit avizele necesare, este deschis de firma cehă CEZ (proprietarul celor opt firme regionale de distribuţie a electricităţii, fost Electrica Oltenia) cu avize pentru 600 MW. CEZ are de altfel şi cel mai avansat proiect. Urmează un investitor local, care controlează trei firme, Winstar Trading International, Alfa Wind şi Beta Wind, care are avize pentru o putere totală de peste 430 MW, toate în proiecte din Dobrogea. Potrivit datelor din presă, toate aceste companii ar fi controlate de o persoană fizică, o femeie de 38 de ani, Adelina Cireşaru. Locul trei este ocupat de gigantul italian Enel, deţinătorul a trei dintre cele opt foste distribuţii de stat Electrica (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud) cu proiecte de 283 MW, achiziţionate de la un antreprenor local şi situate în Tulcea şi Bistriţa-Năsăud. Cel de-al patrulea investitor este firma portugheză EDP, una dintre cele mai mari companii din această ţară, cu proiecte a căror capacitate totală ajunge la 246 MW.
 
În ciuda interesului investitorilor şi al miliardelor de euro pe care vor să-i investească, autorităţile nu numai că nu le acordă tot sprijinul, ba le mai pun şi beţe în roate. Este cazul proiectului CEZ din Dobrogea, cel mai avansat şi, totodată, cel mai mare proiect din Europa. Turbinele urmează să fie amplasate în comuna dobrogeană Fântânele, iar staţia de transformare în comuna vecină, Cogealac. Deşi fundaţia pentru o parte dintre cele 140 de morişti a fost deja turnată, proiectul este oprit de anul trecut, pentru că primarul ultimei comune spune că CEZ împreună cu dezvoltatorul local construiesc pe raza comunei lui fără autorizaţie. Primarul a început să împartă deja amenzi, iar lucrările s-au oprit. A început un lung şir de procese, investitorii au obţinut chiar de la Consiliul Judeţean acte prin care dovedesc că pot ridica staţia acolo, dar primarul tot se opune, pe motiv că terenul pe care CEZ vrea să construiască staţia a fost retrocedat greşit şi pe motiv că în avizele deja obţinute pentru parcul eolian nu se specifică drept loc de construcţie decât Fântânele, nu şi Cogealac. Primarul le-a spus investitorilor că nu pot construi staţia pe terenul deja cumpărat şi le-a oferit un alt teren, al primăriei, pe care să-şi pună staţia. De fapt, şicanele primarului pot avea şi o altă cauză, respectiv concurenţa unui alt proiect, pe care vrea să-l deruleze, în aceeaşi zonă, compania spaniolă Iberdrola, care ar vrea şi ea un parc eolian, pentru care este însă abia la faza eliberării de avize.
 
În plus, miliardele de euro ale investitorilor pentru „plantarea“ moriştilor eoliene nu sunt suficiente ca să beneficiem de această nouă formă de energie – electricitatea produsă aici mai trebuie să şi ajungă în sistem, iar aici e o problemă. Până acum au primit toate avizele, circa 80 de proiecte, cu o capacitate totală de 2.500 MW. Însă reţeaua naţională de transport nu poate prelua decât 2.000 MW, aşa că, în eventualitatea în care toate aceste proiecte s-ar şi realiza, pentru unele vântul ar bate degeaba, pentru că, deocamdată, energia nu poate fi preluată în sistem. Transelectrica trebuie să facă investiţii suplimentare, dat fiind că sistemul va trebui să preia şi electricitatea care va fi produsă din alte surse (reactoarele de la Cernavodă, cele câteva proiecte de centrale termoelectrice anunţate).
 
Conducerea companiei a anunţat că va fi nevoită să îşi suplimenteze cu 15-20% programul de investiţii de două miliarde de euro, prevăzut până în 2020. Aceasta admite că sursele proprii nu sunt suficiente pentru proiectele de modernizare pe termen lung şi, de aceea, banii vor fi obţinuţi fie prin plasarea de noi acţiuni pe piaţa de capital, fie prin emiterea de obligaţiuni. Totuşi, nu este exclus ca şi investitorii să fie obligaţi să suporte o parte din costurile racordării la sistem. În plus, se mai poartă şi discuţii ca investitorii în eoliene să fie obligaţi să-şi construiască şi centrale clasice, pentru a se putea asigura reglajul: în cazul în care producţia acestora încetează pentru că, să zicem, nu mai bate vântul, scăderea să fie compensată de o termocentrală clasică, pentru ca echilibrul sistemului să nu fie pus în pericol.
Sistemul unei turbine eoliene este compus din pale, nacela unde se află generatorul, pilonul, care trebuie să fie cât mai înalt posibil, şi fundaţia care susţine ansamblul. Teoretic, sistemul de funcţionare este simplu: vântul învârte palele, iar acestea acţionează generatorul. Pentru a creşte viteza, în componenţa sistemului se află şi un multiplicator de viteză, care acţionează direct axul generatorului. Turbina poate funcţiona atât în modul autoconsum – energia obţinută este stocată în baterii (sau, cel puţin, surplusul de energie care nu este consumat) -, cât şi în modul comercial, dacă turbina este conectată la sistemul de distribuţie a curentului. Tot teoretic, pentru că tehnica evoluează, viteza minimă a vântului pentru o turbină eoliană ar trebui să fie de 5 metri pe secundă. S-a calculat influenţa vitezei vântului asupra producţiei de electricitate: dacă viteza se dublează, puterea disponibilă la generator creşte de trei ori. Totuşi, turbina este mai eficientă dacă vântul are o viteză relativ constantă, nu dacă are o viteză foarte mare.

Radu Voinescu

Energie eoliana

The latest news about the biggest windfarm developers in Romania

A national newspaper published a full-page article today about what seems to be a feud between the developers of two of the biggest windfarms in Romania. In the red corner, Iberdrola Renovables, who acquired from Eolica Dobrogea and Rokura 1600 MW worth of wind projects in different permitting phases and the project development needed to complete them. All or most of these projects are concentrated between Corbu and Fantanele – Mihai Viteazu. In the blue corner, Tomis Team, the developer of CEZ for the Fantanele-Cogealac mega-project.

The mayor of Cogealac contested in court the building permit of CEZ and thus stopped the construction works, which had already started.

In the same time, Eolica Dobrogea is advancing on the projects of Iberdrola.

There is a chance to see both windfarms connecting to the grid through the same substation, a new 400kV being built nearby, maybe in Tariverde.

In the same time, Martifer is being held back by some mistakes being made in the previous phases of the development: they did not have the rights over all the land that they began to prepare for construction. Apparently, they began some works on a neighbouring property and the whole construction is being held because of legal issues. According to the former GM of Eviva/Martifer Renewables Romania, they should already have some of the turbines connected and productive at the end of last year. The turbines were delivered in the port of Constanta in September 2008, transported to the site and now 100 million euro worth of equipment is laying there, waiting for the legal issues to be solved.

Radu Voinescu

Energie eoliana

Old news – CEZ a cumparat proiectele eoliene de 600 MW din Romania ale CWP

Vesti vechi, dar bune. De referinta. Fantanele is one of the most advanced wind energy projects in Romania.

Distribuitorul ceh de electricitate CEZ a cumparat proiectele eoliene din Romania ale dezvoltatorului de energie regenerabila Continental Wind Partners (CWP), a anuntat grupul ceh.

„Cele doua proiecte vor forma impreuna cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o capacitate de 600 MW. Costurile totale ale acestora vor atinge 1,1 miliarde euro„, se precizeaza in comunicatul CEZ.

Proiectele, amplasate la Fantanele si Cogealac, in Dobrogea, la nord de Constanta si la aproape 17 km de tarmul Marii Negre, vor deveni operationale in mai multe etape.

Prima etapa a constructiei va genera 347,5 MW si va cuprinde 139 de turbine General Electric de 2,5 MW fiecare, cu o inaltime de 100 metri si un diametru al rotorului de 99 metri. Acestea vor fi operationale pana la sfarsitul anului 2009.

A doua etapa a constructiei va genera 252,5 MW si va fi operationala pana la sfarsitul lui 2010. Constructia va incepe luna viitoare.

„Cand va fi complet operational, parcul eolian va reprezenta aproape 30% din energia regenerabila din Romania (incluzand si enegia hidro)”, se mai precizeaza in comunicatul CEZ.

„Acest parc eolian va intari pozitia Grupului CEZ in Romania si va largi activitatea noastra de productie de energie. Proiectul are toate aprobarile necesare, inclusiv conectarea garantata la retea, iar hardware-ul necesar pentru prima etapa a constructiei a fost deja contractat in totalitate” a spus Martin Roman, presedintele Consiliului de Administratie si CEO al CEZ.

Continental Wind Partners (CWP) va gestiona constructia parcului eolian. Toate componentele tehnice ale proiectului (transformatoare, cabluri, etc) sunt asigurate si vor ajunge la santier in timp util pentru a incepe lucrarile la data stabilita.

CWP a fost infiintat in 2006, pentru a finanta dezvoltarea de parcuri eoliene in Romania si Polonia. De atunci s-a extins si in alte state europene precum si in Australia si Noua Zeelanda. Portofoliul CWP totalizeaza mai mult de 4500 MW de active eoliene aflate in diferite stadii de dezvoltare si continua sa se extinda prin parteneriate cu dezvoltatori locali.

CWP impreuna cu partenerii locali asigura terenul, masuratori si analize ale resurselor eoliene, se ocupa de proiectarea parcurilor eoliene, obtine aprobarea planurilor, alege si procura turbinele si alte echipamente necesare, studiaza impactul asupra mediului inconjurator, semneaza contracte pe termen lung pentru productia de electricitate si indeplineste toate cerintele care duc la crearea unui parc eolian.

Radu Voinescu

Energie eoliana

Tulcea – situatia la zi

Pentru acei dintre Dumneavoastra care se intreaba care e situatia la zi in energia eoliana din Romania, concret, pe teren, iata un rezumat al zilei de azi.

Turnuri de masura de vant – cam tot alea sunt. Le-am invatat pe dinafara. Dupa numarul lor, vom avea parte de cateva zeci de proiecte in urmatorii doi-trei ani.

Sunt in functiune tot turbinele alea: mici, la mana a doua, cu o uzura fizica de aproximativ 10 ani si morala de o generatie. Celebrii 10MW instalati de energie eoliana din Romania.

Turbinele Suzlon, ale Martifer, langa Babadag

Turbinele Suzlon, ale Martifer, langa Babadag

Am fost sa vedem depozitul de turbine (nacele, turnuri, elice) al celor de la Martifer, pentru proiectul de la Babadag. Au pregatit deja drumurile de acces pana la o parte din amplasamente, au inceput sapaturile pentru fundatii si cam atat. Oricum, e impresionant sa vezi 100 de milioane de materiale pazite de un singur paznic neputincios. E drept ca nici nu poti fugi cu o turbina sub brat 🙂

TULCEA - Turbina la mana a doua

TULCEA - Turbina la mana a doua

Am stat de vorba cu unul din mini-dezvoltatorii ad-hoc, cel care are turbina de langa statia de benzina de la Nalbant. Face parte din majoritatea de 90% din cei care au luat trei parcele de pamant, cateva avize, au turnat o fundatie, au adus o turbina scoasa la casare in Germania si isi fac „parc eolian”.

 

Fundatie turbina eoliana Nalbant
Fundatie turbina eoliana Nalbant

 

Acum cauta investitori care sa cumpere mori pentru restul de pamant si sa imparta partile sociale. Pentru cine e interesat, mai sunt vreo 200 ca el in Tulcea, si anume toti cei care au crezut ca asta e meseria sau care au mizat pe fonduri europene. Inca o vorba despre „proiectul” lui, in curs de realizare: e intr-o zona protejata Natura 2000. Deci se poate. Cum? Vezi parerea mea aici.

Din punct de vedere al conectarii la retea, vestile sunt ca expira zeci de ATR-uri (avize tehnice de racordare) in fiecare luna. Daca mergeti la ISPE sau Trapec sa puneti o intrebare, ca alte sute de oameni, primul raspuns e „nu”. „Pana la Dumnezeu, te mananca sfintii”. Daca ajungeti la ENEL Constanta, deja vi se spune ca se poate rezolva. Clientii mei vor face, probabil, doua parcuri de 8 sau 10 megawati in loc de unul singur mai mare 😉

Pe scurt, industria se restrange si profesionalizeaza, sunt in continuare multi investitori insa acum apar si multe proiecte la vanzare care sunt deja antamate. Lucrurile se misca, insa romaneste.

– in brief, in English–

 

Martifer project in Babadag with Suzlon turbines: the turbines are delivered, some roads are complete, work began for the foundations.Small unprofessional project developers are looking for investors.

Access road - Babadag, Tulcea, Romania

Access road - Babadag, Tulcea, Romania

Everything can be arranged, ‘the Romanian way’. No, really.

Radu Voinescu

Energie eoliana

Din fabulatiile imobiliare romanesti

publicitate online

publicitate online

Un om dornic de imbogatire peste noapte, insa care, ca si altii, nu stie prea bine despre ce vorbeste: are niste teren in Tulcea si crede ca orice teren in Tulcea este de fapt o mina de aur deghizata in ciulini. Si-a postat oferta pe un site (www. terendelta4 . zile . ro, nu dau link ca sa nu ii fac reclama in Google din greseala) si a cumparat si publicitate online. In ce consta oferta? Consta in 10 hectare la 14.000 de euro bucata, adica in total 140.000 de euro. Hai sa vedem pentru ce ati da banii respectivi: Pe 10 hectare s-ar putea instala maxim 3 mori de mari dimensiuni, daca configuratia terenului ar fi conceputa ideal pentru parcuri eoliene, ceea ce nu se prea intampla in Romania. Adica e posibil si sa poti instala doar o singura moara, sau doua mai mici, sau poate niciuna, si asta din punctul de vedere al micrositing-ului.

Viteza medie a vantului la 80 de metri e de 6.5-6.7 m/s. Un model de turbina de 2MW pe care il folosesc in prioritate la simulari ar produce anual, daca ar fi  plasat pe coordonatele furnizate de omul nostru, 5860 MWh, adica 2880 de ore echivalente pe an. Asta fara factor de shading, adica daca fiecare turbina este pozitionata fata de cealalta astfel incat sa nu se influenteze reciproc deloc. Vantul dominant ca si frecventa si putere, e predominant din nord (sectoarele 1 si 16 de pe roza vanturilor).  Nu e un teren atat de bun incat sa justifice un pret de 7-10 ori mai mare decat pentru un teren agricol obisnuit. La pretul asta, proprietarul sa fie dispus sa isi asume riscul dezvoltatorului, si anume sa fie platit cand incepe productia de energie, daca se dezvolta vreun mini-parc eolian pe parcela lui.

Ca sa va spun sincer, poate as da 14 mii de euro pe un hectar daca terenul ar fi pe panta nordica a dealului astuia: N45.117767 E28.959223, aflat la doar 2km in linie dreapta de „terenul de aur” caruia i se face reclama.

Dar ce ar zice Consiliul Judetean si Agentia de Protectie a Mediului de terenul oferit in exemplul de fata? E in plina zona protejata Natura 2000. Sansele sa faci ceva acolo fara un consultant de mediu extrem de bun sau fara sa dai spaga? Aproape zero.

Am numit impreuna cu alti dezvoltatori acest sindrom „goana dupa aur”. Adica ai o palma de pamant agricol intr-o zona unde ai auzit ca bate vantul si te gandesti sa ceri, de ce nu, de 10 ori pretul, ca fix acolo vor veni strainii sa puna mori de vant, nu la vecinul, ca la el nu „s-a dat vant” ca la tine. Ei bine, daca vreti intr-adevar profituri mai mari din vanzarea de pamant, va trebui sa va asumati riscul non-dezvoltarii proiectului impreuna cu dezvoltatorul, adica sa ii dati o optiune de cumparare si sa fiti platiti la lansare, sau sa ramaneti actionari 1-2%. Parerea mea.

Cele bune!

Dobrogea e plina…

…cel putin de intentii marete. Am vazut azi harta retelelor pe Tulcea si Constanta, cu capacitatea autorizata in diverse faze. Doar 30 de MW la Fantanele sunt in ultima faza, cu adevarat gata de bagat in priza. Restul e mai mult sau mai putin la stadiu de intentie sau de autorizare intermediara. Multe ATR-uri luate, insa ca sa semnezi Contractul de Racordare trebuie sa arati ca ai sau poti face rost de banii pentru dezvoltarea proiectului, si aici multi „viteji” se ineaca. Mai ales ca ATR-ul e valabil doar 6 luni si se poate prelungi doar o data, cu inca 6. Asa ca cine nu are ATR, sa astepte, ca se va mai elibera peisajul de dezvoltatori cu ghilimele, din care sunt sigur ca stim cu totii cel putin cativa.

Lansez o intrebare-pariu: cati MW credeti ca vom vedea instalati si in functiune la sfarsitul lui 2009? Dar 2010?

Toate cele bune!

%d blogeri au apreciat asta: