Archive for the ‘energie eoliana’ Tag

CEZ, fruntas pe ramura

Welcome to Fantanele

Welcome to Fantanele

 

Citeam si citesc in fiecare zi articole, relatari si pareri despre mega-proiectul eolian Fantanele, ba chiar mi-a scris un prieten si pe Facebook.

Cam ce gen de articol e cel mai reprezentativ:
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/93039/Parcul-eolian-de-1-1-mld-euro-a-CEZ-va-fi-gata-in-2011.html
sau
http://www.qmagazine.ro/articole/5597/western-de-cogealac.html?

Who's Who

Who's Who

 

Dupa parerea mea, avem de retinut ca, in ciuda dificultatilor, CEZ a reusit sa instaleze si sa dea in folosinta peste o suta de turbine dintr-un proiect de 600 de MW, conceput in doua faze: 139 de turbine intr-o prima faza, „Fantanele Est si Vest”, acum completa, si 101 intr-o etapa ulterioara, pe care intentineaza sa o finalizeze la anul.  E drept ca data finalizarii investitiei pentru faza intai a fost decalata cu cateva luni, dar daca ne uitam la anvergura proiectului si la obstacolele de diferite tipuri cu care s-au confruntat, aceasta intarziere pare mai curand motiv de lauda pentru cat e de redusa.

Drept semn de apreciere pentru succesul colegilor de breasla care au contribuit la acest succes, iata o mica galerie de imagini, pentru care le multumesc bunilor nostri parteneri de munca intru dezvoltarea de proiecte eoliene.

–- English version –

CEZ to complete construction of EUR 1.1bn wind park in 2011

Wall Street, 30 Sep 2010, online:-

The Czech energy group CEZ estimates that the construction of its 600 MW wind farm project in Dobrogea region, in Romania, will be completed in 2011. The investment in the project reaches EUR 1.10bn (USD 1.50bn). The company started construction works at Cogealac wind park, with works expected to be completed in 2011, while at Fantanele wind farm there are already 129 turbines in operation. Recently, CEZ announced that the Cogealac wind park was put ‘on hold’ due to misunderstandings in relation to the construction permits.
Link to original article in Romanian

Anunțuri

Iberdrola Energie Romania – noutati

– Versiunea in limba româna –
In caz ca ati ratat stirea publicata saptamana trecuta despre Iberdrola Energie Romania:

Iberdrola Energie România a primit licenţa pentru furnizarea de energie eoliană

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a acordat firmei Iberdrola Energie România, subsidiara din România a companiei energetice spaniole Iberdrola, licenţă de furnizare a energiei, valabilă pentru doi ani, potrivit datelor instituţiei.

Licenţa a intrat în vigoare la 28 ianuarie şi permite firmei să exporte energie, să vândă către consumatorii eligibili şi alţi titulari de licenţe şi să deruleze tranzacţii pe platformele operatorului pieţei de profil OPCOM.

Iberdrola a deschis un birou în Bucureşti în 2009 şi a anunţat planuri de dezvoltare în România a unor proiecte de producţie de electricitate din surse eoliene de 1.600 MW.

Din cei 1.600 MW, care vor fi instalaţi în peste 50 de locaţii în Dobrogea, compania se află în stadii administrative avansate cu aproximativ 700 MW.

Iberdrola este una dintre companiile care dezvoltă, alături de statul român, proiectul de construcţie a reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, cu puteri de câte 720 MW fiecare.

Via Mediafax.ro

Mihai Bravu

The following project has been sold, after more than one year of presentations, negociations, due-dilligence, questions etc:

Windstudy and offer  (click right – save target as)

Environmental Assessment (click right – save target as)

Google Earth files (property, environment, micrositing, connection)

It’s a beautiful project, that I care a lot about. Good luck to the developers!

Windman Interviewed ;)

Below is a short interview I gave for Business Review:

 

3Q – Radu Voinescu, partner at Boeru Voinescu Grup


In what wind energy projects are you involved?

Currently, we are providing management consultancy for a Spanish joint-venture company, based in Madrid, which wants to invest in wind energy projects in Romania. The company started wind measurements in 2007 in five locations in Romania and some others in Bulgaria, from which it finally chose three such locations in our country to develop these projects. All these locations are in Constanta county and each project will probably have some 30 MW. Besides this, we are currently in discussions with investors who could be interested in investing in wind energy projects in Timis county and Suceava. In Timis, we are in the phase of analyzing the wind, technical and land maps in order to establish which area will be better to invest in and who owns the land.How do you see this market in the future?
The wind farm market is one that was hiking when all the others started falling and massive lay-offs were announced. There is still room on this market. In the past three months, we have been contacted by five companies interested in entering this market.

In which other energy projects are you involved?
We are assisting an American investor who put his money into a bio ethanol factory. The total investment is about EUR 30 million and the factory will be operational by 2010. The investor already has contracts to sell the production. According to investor data in Romania there is a potential for ten such factories. Besides this project, we are involved in the process of authorization for a co-generation unit which uses biomass with a capacity of 700 kW.

Radu Voinescu

Energie eoliana

 

Parc eolian în construcţie la Orşova

Un grup de oameni de afaceri germani va investi 60 de milioane de euro în construirea unui parc eolian lângă Orşova. Acolo vor funcţiona 32 de centrale eoliene, cu o capacitate totală de 50 de megawaţi.

Parcul se situează la limita dintre judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi, între Topleţ şi Orşova, la altitudinea de 380 de metri, unde viteza vântului este de minimum 6,5 metri pe secundă.
Directorul firmei care se va ocupa de punerea în funcţiune a parcului, Dinu Buliga, care este şi iniţiatorul proiectului, a spus că acesta se va întinde pe o suprafaţă de 250 de metri pătraţi, iar centralele eoliene vor fi amplasate la 4,5 kilometri de Orşova. Trei astfel de turbine sunt finalizate.
„Sperăm ca până la sfârşitul lui decembrie să montăm două turbine cu nanotehnologie în pală, fiecare de câte 1 MW. O asemenea turbină costă în jur de 1,2 milioane de euro. Este pentru prima oară în România când se vor folosi centrale noi. Mai există parcuri eoliene în unele zone, însă se utilizează echipamente second hand“, a spus Buliga.
Restul de 30 de turbine vor fi mai mari, de producţie germană, cu o capacitate de 1,5 MW pe unitate. O astfel de turbină costă aproximativ 1,8 milioane de euro.
Parcul eolian de la Topleţ-Orşova va intra în exploatare la sfârşitul anului 2009 şi va aduce un profit lunar beneficiarilor de 250.000 de euro, energia fiind furnizată în Sistemul Energetic Naţional. Lucrările la alte două centrale eoliene vor fi finalizate la sfârşitul lunii iunie.

Sursa: Gazeta de Sud

Comentariul Windman: In sfarsit auzim vorbindu-se despre proiecte realiste de energie eoliana in zone cu potential energetic bun, altele decat Dobrogea, Ialomita si Moldova. Am facut acum cateva luni un studiu de ansamblu pentru judetele Mehedinti si Caras-Severin si se pot face cateva proiecte deosebit de frumoase, tratand insa cu atentia cuvenita problematica zonelor protejate din punctul de vedere al mediului. Nu cunosc deloc infrastructura electrica in zona.

Radu Voinescu

Energie eoliana

Se ieftineste investitia in energie eoliana

Cat costa investitia in energie eoliana

Suzlon: Un MW pe eolian costa 1 mil. €, mai putin cu 20%

Pretul total al unui megawatt (MW) instalat in centrale eoliene a scazut cu aproximativ 20% anul acesta fata de 2008, ajungand la circa 1 mil. euro, pe fondul crizei financiare, a declarat pentru Business Standard Peter Rosenberg, senior sales manager al companiei Suzlon Wind Energy, parte a grupului Suzlon, furnizorul numarul cinci mondial de turbine, prezent si pe piata locala.

“Pretul de piata pe un MW eolian a ajuns la circa 1 mil.euro, fata de 1,2-1,3 mil. euro in urma cu un an, scazand costul echipamentelor, al serviciilor sau cel cu instalarea. Si noi am redus pretul, in toata piata s-a intamplat acest lucru”, a spus oficialul. Compania a incheiat pana acum in Romania un singur contract de livrare turbine cu portughezii de la Martifer, pentru o capacitate de 60,9 MW, ce va fi instalata la Babadag (jud. Tulcea). Pentru a asigura service-ul echipamentelor si lucrarile de mentenanta, Suzlon si-a deschis anul trecut in noiembrie o reprezentanta locala, care va furniza servicii si pentru proiectele viitoare, posibil si pentru cele derulate in Bulgaria. De altfel, Suzlon se afla in discutii cu doua companii care vor sa dezvolte proiecte eoliene pe plan local cu o capacitate totala de circa 120 MW. Potrivit lui Rosenberg, una dintre tendintele pietei este ca dezvoltatorii sa mearga pe proiecte cu capacitati de pana la 6-10 MW, care sa fie extinse cand piata isi va reveni.

Sursa: Business Standard

Radu Voinescu

Energie eoliana

Teasing – Cerere de peste 1.400 MW eolieni în Judeţul Galaţi

Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi-a anunţat intenţia de a oferi sprijinul firmelor româneşti şi străine care doresc să investească în energia eoliană, printr-o serie de măsuri menite să reglementeze acest sector energetic. Potrivit preşedintelui ANRE, Petru Lificiu, s-au trimis deja spre publicare condiţiile tehnice pe care firmele trebuie să le îndeplinească pentru a prod… (continuarea in ziarul Bursa).

Radu Voinescu

Energie eoliana

Capital – Numai pentru milionarii în euro: afaceri cu energie eoliană

Articol in Capital, despre energia eoliana in Romania:

Autor: Mirona Hriţcu
Publicat: 29 Aprilie 2009
Vizionari: 2290;

20 de miliarde de euro vor intra în următorii zece ani în proiectele eoli­e­ne din România. Până atunci, echipamente de sute de milioane de euro împânzesc Dobrogea, zonă care ocupă locul doi ca potenţial în Europa.

România are în acest moment o putere instalată de 11 MW de energie eoliană, potrivit Eurobarometrului Energiei Eoliene, dat publicităţii de EurObserv’er, o asociaţie europeană a specialiştilor în energii regenerabile. Deocamdată, turbinele noastre eoliene, laolaltă, ar putea alimenta cel mult o comună cu 2.000 de case. Stăm totuşi mai bine decât Slovacia, Slovenia, Cipru şi Malta, dar ne aflăm sub nivelul Bulgariei, care are aproape 160 MW instalaţi, şi mai avem drum lung până la statele campioane ale acestui sector: Germania, cu 24.000 de MW, şi Spania, cu 16.700. Nu aceeaşi este însă distanţa în materie de aspiraţii: în prezent, există solicitări de racordare la Sistemul Energetic Naţional (SEN) pentru 14.000 MW. Dar câte dintre aceste proiecte vor fi duse până la capăt? De exemplu, potrivit datelor oficiale, în momentul de faţă, instituţiile autorizate – compania naţională de transport Transelectrica şi companiile de distribuţie şi furnizare a energiei Electrica, Enel, CEZ şi E.ON –  au acordat avize de racordare la reţea pentru 3.000 de MW, ceea ce presupune că a fost atinsă capacitatea maximă de suportabilitate a SEN. Cu alte cuvinte, cererile care vor fi depuse de acum înainte vor fi fie refuzate, fie amânate, întrucât, în realitate, doar o mică parte din dosarele depuse se vor finaliza pozitiv. Potrivit Legii nr. 220/2008, acordarea de avize de racordare va depinde, pe viitor, de disponibilitatea investitorilor de a participa financiar la întărirea reţelelor de distribuţie.

Primarul din Cogealac, de-a curmezişul tehnologiei avansate

Cel mai mare investitor din domeniu este Iberdrola Renovables, lider mondial în domeniu. Acesta a achiziţionat în urmă cu un an 53 de proiecte, aflate în diverse stadii de dezvoltare şi însumând circa 1.600 MW de la Eolica Dobrogea (companie româno-elveţiană care a rămas implicată în proiect din postura de dezvoltator), contra unei sume estimate la 300 de milioane de euro. Realizarea acestui conglomerat de proiecte, întins de-a lungul a 14 localităţi din nordul Constanţei, se întinde până în 2015 şi presupune investiţii de circa 2,5 miliarde de euro. În vecinătatea sa urmează să se ridice un alt proiect gigant, achiziţionat de compania cehă de electricitate CEZ, tot anul trecut.

Deşi este cel mai avansat din punctul de vedere al obţinerii avizelor necesare, această din urmă investiţie a fost momentan trasă pe linie moartă din cauza unui litigiu cu primăria co­munei Cogealac, pe suprafaţa căre­ia urmează să se ri­dice zecile de tur­bine ale CEZ. „Avantajul celor de la Eolica, respectiv Iberdrola, a fost că şi-au spart proiectul în multe părţi mici, fiecare funcţionând, în consecinţă, cu propriile avize. La CEZ sunt trecuţi 345 MW pe un singur dosar, ceea ce a dus la sistarea întregului proces până la rezolvarea acestui diferend“, spune Radu Voinescu, consultant în energie eoliană.

Proiectele Iberdrola şi CEZ au în comun nu numai vecinătatea, ci şi faptul că ambii au ales să-şi lase proiectele pe mâinile foştilor proprietari, Eolica, respectiv Tomis Team, ultima fiind controlată parţial şi administrată de omul de afaceri Emanuel Muntmark, unul dintre cei mai prolifici şi discreţi investitori în energia regenerabilă din ţară. Potrivit specialiştilor, tipul acesta de afacere este obişnuit: oameni cu influenţă în domeniu demarează proiecte tip greenfield şi, cunoscând regulile pieţei, din toate punctele de vedere – imobiliar, tehnic, administrativ – câştigă încrederea marilor companii internaţionale.

Zero proiecte realizate. Primele reuşite, peste trei ani

„În acest moment, sunt realizate zero proiecte. Însă, având în vedere stadiul în care se află procesul de avizare, în următorii trei ani vor fi finalizate proiecte ce vor însuma în jur de 650 MW“, spune Andreea Vatra, Managing Director Wind Expert, cea mai mare companie de consultanţă din domeniu.

Aşadar, nici 5% din capacitatea pentru care au fost depuse dosarele. Explicaţiile sunt multiple. În primul rând, spun specialiştii Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), problemele privind evacuarea în reţeaua de transport energetic şi nerespectarea strictă a tuturor paşilor necesari. Apoi, precizează Radu Voinescu, speranţele umflate ale multora dintre antreprenori, care „nu realizează că, pentru a intra în acest domeniu, trebuie să fii milionar în euro.“

Până când investitorii îşi vor vedea turbinele funcţionând, realitatea stă astfel: parcul eolian cu cea mai mare putere instalată este, în momentul de faţă, cel dezvoltat de pionierul în domeniu, Holrom Renewable Energy, cu o putere instalată de nu mai mult de 2,65 MW.

1,5 milioane de euro este costul final al fiecărui MW instalat,  potrivit informaţiilor din piaţă

Cifrele de control ale businessului

COSTURI Conform Consiliului Mondial al Energiei, structura investiţiei într-un parc eolian arată astfel: turbina (74-82%), fundaţia (1-6%), instalaţia electrică (1-9%), conectarea la reţea (2-9%), consultanţa (1-3%), terenul (1-3%), costurile financiare (1-5%), construcţia drumului (1-5%).

ETAPE În primă fază, trebuie realizate măsurătorile de vânt pe o perioadă (recomandată) de un an. Conform ISPE, o eroare de 10% la estimarea vitezei vântului înseamnă  un minus de 30% la producţia estimată. Începe, apoi, fuga după acte.

BIROCRAŢIE Trebuie obţinute trei tipuri de documente:
1. Acte emise de administraţia publică judeţeană sau locală: certificat de urbanism, aviz de mediu, autorizaţie de construire.
2. Acte emise de operatorul reţelei electrice: aviz de amplasament, aviz tehnic de racordare, contract de racordare.
3. Acte emise de ANRE: autorizaţia de în­fiinţare, licenţa de producere de energie regenerabilă, calificarea pentru producţie prioritară de energie electrică.

ATENŢIE Comanda pentru turbine trebuie făcută din timp. În momentul de faţă, există un blocaj pe această piaţă, livrarea aparaturii făcându-se în circa doi ani.

AMORTIZARE De când se ia decizia ridicării unui parc eolian şi până la finalizarea proiectului trec, în medie, patru ani. Dacă lucrurile merg şnur, proiectul va deveni profitabil în şase-opt ani.

Radu Voinescu

Energie eoliana

Capacitatea eoliană a României, sub 20 MW

Capacitatea de producţie de energie eoliană pentru care au fost primite autorizaţii de punere în funcţiune se ridică la 2.000 de megawaţi, a afirmat, cu câteva zile în urmă, preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie (IRE), Jean Constantinescu, la o conferinţă pe tema politicilor energetice europene.

”Potenţialul României de producţie de energie eoliană este de 14.000 megawaţi. Până în prezent, există cereri pentru o capacitate de 10.000 de megawaţi, din care au fost aprobate cele pentru 2.000 de megawaţi”, a declarat Jean Constantinescu, citat de Agerpres.

Capacitatea de producţie de energie eoliană a României este, la ora actuală, sub 20 de megawaţi, iar cea a Germaniei, prin comparaţie, este de 20.000 de megawaţi.

În ceea ce priveşte strategiile energetice aplicate până în prezent de România, Jean Constantinescu a precizat că „în ultimii 20 de ani nu au fost sprijinite tehnologiile eficiente în domeniu. Strategia s-a axat pe reabilitarea tehnologiilor existente, deci pe aducerea lor la nivelul deja depăşit. În prezent, România arde de două ori mai mult gaz decât ţările europene pentru aceeaşi cantitate de energie”.

Jean Constantinescu a mai spus că „strategia actuală, deşi vorbeşte în termeni europeni, nu transpune directivele europene. Nu este o strategie clară, iar din acest motiv există obstacole în implementarea ei”.

Adevarul – Autor: Mihaela Pavnutescu
Data: 16 apr 2009

Radu Voinescu

Energie eoliana

Articol in Cotidianul – Energia eoliană, calea sigură spre independenţa energetică a României

http://www.cotidianul.ro/energia_eoliana_calea_sigura_spre_independenta_energetica_a_romaniei-80041.html

Proiecte de 4 miliarde de euro sunt pe cale să prindă viaţă în România. Potenţialul ţării este de 14.000 MW, cât 20 de reactoare nucleare, iar statul a dat deja avize pentru 2.500. Investitorilor li se pun însă beţe în roate.

Dacă timp de 20 de ani, timpul scurs de la Revoluţie, generarea de electricitate din România înseamnă exclusiv termocentrale şi hidrocentrale, cu excepţia notabilă a celor două reactoare nucleare, începute pe vremea lui Ceauşescu şi, cu chiu, cu vai, terminate, în ultimele luni România a devenit interesantă pentru energia eoliană. Fiind, alături de cea solară, cea mai curată formă de energie care să poată fi şi exploatată comercial, energia vântului a atras unele dintre cele mai mari companii europene. Interesul este maxim pentru că, cel puţin la bătaia vântului, se pare că suntem o ţară binecuvântată: potrivit calculelor făcute de companiile în domeniu, potenţialul comercial al energiei eoliene este de 14.000 MW, echivalentul a 20 de reactoare nucleare de tipul celor de la Cernavodă.

Conform ultimelor date, cererile înaintate de companii autorităţilor statului şi companiei naţionale de transport al energiei Transelectrica depăşesc chiar şi acest potenţial, ridicându-se la 17.000 MW, ceea ce reprezintă, la modul grosier, cam dublul capacităţii necesare pentru acoperirea consumului actual al României.

 
Chiar aşa de tare şi, mai ales, de profitabil să bată vântul în România? Analiştii de la Erste Group au spus că avem cel mai mare potenţial în domeniu din sud-estul Europei. Principala regiune a ţării este Dobrogea, acolo unde s-au concentrat de fapt şi primii, şi cei mai mari jucători de pe această piaţă în devenire – sud-estul Dobrogei este cea de-a doua zonă din Europa din punctul de vedere al potenţialului eolian. După Dobrogea, investitorii s-au uitat şi la sudul Moldovei, Vrancea şi Galaţiul fiind ultimele zone spre care s-au îndreptat companiile energetice. Referitor la ultimul judeţ, chiar şeful Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei, Petru Lificiu, a spus că poate furniza energie eoliană cât două reactoare de la Cernavodă. „Există un potenţial dat de Dumnezeu judeţului Galaţi aproape incredibil, şi anume potenţialul eolian. Au venit oamenii din Germania cu GPS-uri şi au zis unde bate vântul şi au nimerit la Bereşti-Meria, la trei kilometri de casa mea şi au plantat un stâlp. Au costat 60.000 de euro plantatul stâlpului şi măsuratul vitezei vântului timp de un an. Au constatat că vântul este aur, nu fiindcă este intens, ci fiindcă e foarte constant“, a spus Lificiu.
 
Nu e deci de mirare că nume mari sunt prezente pe lista investitorilor în eolian. Topul firmelor cu proiecte de mare amploare, care şi-au primit avizele necesare, este deschis de firma cehă CEZ (proprietarul celor opt firme regionale de distribuţie a electricităţii, fost Electrica Oltenia) cu avize pentru 600 MW. CEZ are de altfel şi cel mai avansat proiect. Urmează un investitor local, care controlează trei firme, Winstar Trading International, Alfa Wind şi Beta Wind, care are avize pentru o putere totală de peste 430 MW, toate în proiecte din Dobrogea. Potrivit datelor din presă, toate aceste companii ar fi controlate de o persoană fizică, o femeie de 38 de ani, Adelina Cireşaru. Locul trei este ocupat de gigantul italian Enel, deţinătorul a trei dintre cele opt foste distribuţii de stat Electrica (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud) cu proiecte de 283 MW, achiziţionate de la un antreprenor local şi situate în Tulcea şi Bistriţa-Năsăud. Cel de-al patrulea investitor este firma portugheză EDP, una dintre cele mai mari companii din această ţară, cu proiecte a căror capacitate totală ajunge la 246 MW.
 
În ciuda interesului investitorilor şi al miliardelor de euro pe care vor să-i investească, autorităţile nu numai că nu le acordă tot sprijinul, ba le mai pun şi beţe în roate. Este cazul proiectului CEZ din Dobrogea, cel mai avansat şi, totodată, cel mai mare proiect din Europa. Turbinele urmează să fie amplasate în comuna dobrogeană Fântânele, iar staţia de transformare în comuna vecină, Cogealac. Deşi fundaţia pentru o parte dintre cele 140 de morişti a fost deja turnată, proiectul este oprit de anul trecut, pentru că primarul ultimei comune spune că CEZ împreună cu dezvoltatorul local construiesc pe raza comunei lui fără autorizaţie. Primarul a început să împartă deja amenzi, iar lucrările s-au oprit. A început un lung şir de procese, investitorii au obţinut chiar de la Consiliul Judeţean acte prin care dovedesc că pot ridica staţia acolo, dar primarul tot se opune, pe motiv că terenul pe care CEZ vrea să construiască staţia a fost retrocedat greşit şi pe motiv că în avizele deja obţinute pentru parcul eolian nu se specifică drept loc de construcţie decât Fântânele, nu şi Cogealac. Primarul le-a spus investitorilor că nu pot construi staţia pe terenul deja cumpărat şi le-a oferit un alt teren, al primăriei, pe care să-şi pună staţia. De fapt, şicanele primarului pot avea şi o altă cauză, respectiv concurenţa unui alt proiect, pe care vrea să-l deruleze, în aceeaşi zonă, compania spaniolă Iberdrola, care ar vrea şi ea un parc eolian, pentru care este însă abia la faza eliberării de avize.
 
În plus, miliardele de euro ale investitorilor pentru „plantarea“ moriştilor eoliene nu sunt suficiente ca să beneficiem de această nouă formă de energie – electricitatea produsă aici mai trebuie să şi ajungă în sistem, iar aici e o problemă. Până acum au primit toate avizele, circa 80 de proiecte, cu o capacitate totală de 2.500 MW. Însă reţeaua naţională de transport nu poate prelua decât 2.000 MW, aşa că, în eventualitatea în care toate aceste proiecte s-ar şi realiza, pentru unele vântul ar bate degeaba, pentru că, deocamdată, energia nu poate fi preluată în sistem. Transelectrica trebuie să facă investiţii suplimentare, dat fiind că sistemul va trebui să preia şi electricitatea care va fi produsă din alte surse (reactoarele de la Cernavodă, cele câteva proiecte de centrale termoelectrice anunţate).
 
Conducerea companiei a anunţat că va fi nevoită să îşi suplimenteze cu 15-20% programul de investiţii de două miliarde de euro, prevăzut până în 2020. Aceasta admite că sursele proprii nu sunt suficiente pentru proiectele de modernizare pe termen lung şi, de aceea, banii vor fi obţinuţi fie prin plasarea de noi acţiuni pe piaţa de capital, fie prin emiterea de obligaţiuni. Totuşi, nu este exclus ca şi investitorii să fie obligaţi să suporte o parte din costurile racordării la sistem. În plus, se mai poartă şi discuţii ca investitorii în eoliene să fie obligaţi să-şi construiască şi centrale clasice, pentru a se putea asigura reglajul: în cazul în care producţia acestora încetează pentru că, să zicem, nu mai bate vântul, scăderea să fie compensată de o termocentrală clasică, pentru ca echilibrul sistemului să nu fie pus în pericol.
Sistemul unei turbine eoliene este compus din pale, nacela unde se află generatorul, pilonul, care trebuie să fie cât mai înalt posibil, şi fundaţia care susţine ansamblul. Teoretic, sistemul de funcţionare este simplu: vântul învârte palele, iar acestea acţionează generatorul. Pentru a creşte viteza, în componenţa sistemului se află şi un multiplicator de viteză, care acţionează direct axul generatorului. Turbina poate funcţiona atât în modul autoconsum – energia obţinută este stocată în baterii (sau, cel puţin, surplusul de energie care nu este consumat) -, cât şi în modul comercial, dacă turbina este conectată la sistemul de distribuţie a curentului. Tot teoretic, pentru că tehnica evoluează, viteza minimă a vântului pentru o turbină eoliană ar trebui să fie de 5 metri pe secundă. S-a calculat influenţa vitezei vântului asupra producţiei de electricitate: dacă viteza se dublează, puterea disponibilă la generator creşte de trei ori. Totuşi, turbina este mai eficientă dacă vântul are o viteză relativ constantă, nu dacă are o viteză foarte mare.

Radu Voinescu

Energie eoliana

%d blogeri au apreciat asta: